Azi, plâng pentru că am nevoie de tine mai mult ca oricând.
Azi, m-am săturat de sângele meu plin de melodii care-mi amintesc de tine.
Azi, tot ce nu mă ucide, mă lasă aproape moartă.
Azi, din toate adevărurile mele, alţii şi-au ales minciuniile lor.
Azi, a trecut atâta timp de când umblam pe străzile pustii ale gândurilor pierdute, în căutarea cioburilor de suflet.
Azi, aş merge pe drumuri greşite doar să te găsesc.
Azi, am inchis ochii şi număram orele care nu puteau fii numărate.
Azi, aş fii putut să continui să mă înnalţ, când tu ai zburat pe lângă mine, făra să îţi pese că eu pe tine te aşteptam.
Azi, am ales să-mi rănesc aripile într-un fâlfâit dramatic, de teamă să nu te loveşti în zbor şi căzând, să nu aibă cine te salva. ..
Azi, paşii mei dansează cu umbra mea, doar că lipseşte umbra ta.
Azi, acum, aici, umbra-mi mă priveşte mirată : " Eram douăăă "`!
Azi, oriunde sunt şi în tot ce fac, ceva se leagă de tine.
..Tu un lucru, însă nu ai facut : " Să dărâmi turnul, în care m-ai închis plecând "`!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu